vineri, 23 mai 2008

Visul


Noaptea si-a reintrat demult in drepturi iar intre cei patru pereti in care domneste un aer de psihoza se aude ecoul ceasului.Tic, tac, tic, tac aceleasi sunete mult prea cunoscute ce mi s-au impregnat in minte si nu ma lasa sa dorm de vreo cateva noptii incoace.
In patul asezat de-a lungul peretului vestic, stau eu cu ochii pironiti in tavan cu speranta ca poate voi reusi sa adorm.Imi intorc capul spre ceasul asezat strategic pe birou care indica 3:10.Alta noapte pierduta, inca 3 ore si trebuie sa ma trezesc ca sa ma pregatesc sa plec spre scoala( damn it tot ce vreau e sa dorm).Dupa vreo jumatate de ora de uitat pe pereti, numarat oi si incercat alte mii de metode babesti pentru a adormi intr-un sfarsit ma viziteaza si pe mine mos Ene si reusesc sa inchid ochii si sa adorm.
Insa de odata ma trezesc pe o plaja pustie si ma uit spre orizont si vad marea de un albastru violent care intr-un mod ciudat ma calmeaza. Asa ca ma hotarasc sa ma intind pe nisipul auriu dar deodata simt o rasuflare ciudata pe fata mea, deschid ochii si vad deasupra mea un tanar brunet cu acei ochii caprui care imi apar in vise de vreo cateva noptii bune . Incerc sa tip dar ma opreste la timp presandu-si degetul aratator pe buzele mele si aplecandu-se asupra mea. Ma saruta pe frunte, in cel mai delicat, tandru si romantic mod posibil.
Inchid din nou ochii si ma trezesc pe terasa unui bloc inalt de vreo 10 etaje, sunt desculta si simt micutele pietricele sub picioare, imi este frig si imi este frica. Nu stiu de ce sau de cine dar imi este foarte frica. Imi ridic ochii din pamant si il vad din nou pe baiatul brunet care cu pasii marunti se apropie de mine. Incet merg in spate pana cand simt marginea teresei si nu stiu cum reusesc dar ma dezechilibrez si incep sa cad. Cad in nestire dar deodata simt o mana in jurul taliei mele, este el se uita la mine cu acei ochi care m-au fermecat. Acum cuvintele sunt de prisos si din nou se apleaca asupra mea si ma saruta. Nu ma zbat, nu incerc sa ma eliberez din stransoarea lui doar il imbratisez si ma bucur de aceasta sarutare atat de calda, in timp ce cad in nestire.
Dar deodata el dispare si ma trezesc singura in patul ce e atat de rece , imi pipai fata si vad ca am plans iar buzele mele sunt atat de rosi de parca tot ce am visat a fost atat de real. Ma sprijin de peretele de un alb morbid si imi reamintesc fiecare secunda a visului de azi noapte.
Cine esti, de ce imi bantui fiecare vis. Vreau sa stiu cine esti, vreau adevarul sau poate deja il stiu dar poate mie prea frica sa-l accept, sa admit adevarul.

Niciun comentariu: