Trăind într-o lume materialistă uităm să apreciem ceea ce merită şi credem că putem cumpăra chiar şi fericirea …

Soarele îşi arată din nou faţa după o noapte tulbure în care ploaia a căzut necontenit din cerul de un gri spalacit.Este o alta zi mohorata de toamna, unde in aer se poate simti un iz de singurate amestecat cu melancolie si sange.Într-o cameră de motel nespălata şi peste care timpul a lasăt cicatrici mult prea adânci ca să fie vindecate, se afla un suflet lovit mult prea dur de soarta.
Camera nu e exuberanta, doar o baie cu strictul necesar, o mobila veche de vreo 50 de ani şi un pat cu cearşeafuri răvăşite ce indicau că noaptea nu fusese una obisnuită, plină de banalităţile singurătăţii, ci una de amor, lucru care ar fi trebuit sa aduca o fărama de “fericire” in inima micutei brunete pentru care viata a insemnat numai un amalgam de haos, nefericire si probleme
"O alta noapte in care am vandut fericire si am primit doar niste banale hartii . Aceasi barbati scarbosi care cauta cateva moment de fericire in patul unor prostituate ieftine ca si mine, nepasându-le de ce ravagii fac in mintea si sufletul unora ca mine. Nu mai vreau, vreau să mă opresc imi doresc sa cunosc pentru o clipa din dulceaga aroma a fericirii”
Astfel tanara bruneta cu forme bine definte se ridica din patul ce mirosea a sudoarea falsei fericiri , se infasura intr-un halat in timp ce se indrepta spre baia insalubra unde incepu sa se priveasca in oglinda mult prea cunoscuta . Aceasi oglinda care o mintise de atatea ori ca e fericita . Ochii ei de un albastru eteric acum se transformara intr-un rosu draconic, lucru ce indicau noptile nedormite in care incercase sa castige ”cinstit” un ban pentru “siguranta” zilei de maine.
Si lacrimile incepura sa isi faca aparitia in ochi micutei “dame de companie” asa ca lua un pahar si arunca cu el in oglinda care se transforma in mii de cioburi, unele nimerind chiar pe fata.Intre timp oboseala isi facu aparitia si tinara ingenunche pe pardoseala unde simti cum o stare de frig incepe treptat sa-i cuprinda tot corpul.
Deasemenea isi duse mana pe fata unde simti picaturi de sange de la cioburile sparte insa nu le dadu multa atentie fiindca erau prea insignifiante fata de cicraticele din interiorul fetei ce sangerau de mult prea mult timp astfel incat niste micute rani sa fie luate in seama. Asa ca se sprijina de peretele umed si plin de mucegai si oricat de ciudat ar putea parea acest perete ii oferea o stare de calm incredibil.

Traim in nepasare , uitam sa iubim si nu stim sa apreciem si sa intelegem adevaratul sens al fericiri …


Pe podea rece din camera de motel , rece precum suflul mortii statea incolacita o tanara cu ochii plansi dar cu zambetul pe chip. Incredibil de crezut dar parea fericita, afisa o stare de bucurie asa cum la putine persone iti e dat sa vezi . Langa trupul ei statea rasturnat tubul de somnifere, sticla de votca si pistolul din care lipsesc doua gloante. Toate aceste lucruri sunt manjite de sange, acelasi sange care aparent a insemnat calea spre fericire spre evadare din iadul realitatii…
Se aud niste pasii repezii si un corp greoi se apleaca peste cadavrul prostituatei cu intentia de ai lua pulsul care demult a parasit trupul firav.
-E moarta domnule.O alta curva sinugicasa, cred ca e al 10-lea caz in ultimele luni, inspectore!

O simpla prostituata a cunoscut fericirea prin actul suprem, dar macar a cunoscut-o si a respectat-o fata de altii care nu o au sau o au si nu stiu s-o mentina…

Acest text ce tocmai l-ati citit e pur si simplu fictiune si l-am scris acum ceva timp. Insa de fiecare data cand il recitesc ma face sa ma intreb ce inseamna sa fi fericit in ziua de azi sau mai bine zis cati mai cauta fericirea azi. Din pacate pentru multi fericirea egaleaza cu materialismul, o casa , bani si poate o sotie/sot care te iubeste sau nu, desi pentru multi nu prea mai conteaza.

Iar acest lucru ma infioara, cum poti vinde ceva asa frumos ca fericirea pentru niste bancote fara viata care au ajuns sa ne conduca si pentru majoritatea reprezinta scopul vietii lor. Urasc acest gen de oamenii, nu-i inteleg si nu o sa-i agrez vreodata.Poate sunt naiva si prostuta datorita varstei mele fragede si faptul ca n-am experienta vietii.Dar sunt sigura ca odata ce voi acumula experienta acest punct de vedere nu o sa mi schimbe, n-are cum.

Acuma eu va intreb pe dumneavoastra ce ati alege o viata plina de momente de bucurie si fericire sau una plina de satisfactii materiale insa tot timpul ati simti ca va lipseste ceva?